Toate20

În acest articol, vom analiza modul în care ajutoarele de minimis pot fi utilizate pentru a susține crearea și consolidarea întreprinderilor sociale care vor fi înființate prin proiectul nostru, cu scopul de a maximiza impactul lor social și economic.

Schema de ajutor de minimis pentru sprijinirea înființării de întreprinderi sociale în mediul urban, aferentă Programului Educație și Ocupare, prioritatea 4. Antreprenoriat și economie socială, a fost aprobată în data de 31 octombrie 2023, prin Ordinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (OMIPE) nr. 5702/2023.

Conform ordinului amintit anterior, valoarea maximă a ajutoarelor de minimis de care poate beneficia o întreprindere unică pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenți și anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare ce se intenționează a se acorda în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu va depăși echivalentul în lei a 200.000 de euro (100.000 de euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport de mărfuri în contul terților sau contra cost).

Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul este finanțat din surse naționale sau europene. În cazul în care prin acordarea unor noi ajutoare de minimis s-ar depăși plafonul maxim menționat, întreprinderea poate beneficia, dacă solicită acest lucru, de prevederile prezentei schemei de ajutor de minimis doar pentru acea fracțiune din ajutor care, cumulată cu restul ajutoarelor de minimis primite anterior, nu depășește acest plafon.

Cuantumul maxim al ajutorului de minimis care poate fi obținut prin intermediul proiectului nostru este de 91.000 euro (455.000 lei). Această sumă include TVA, dacă firma nu este înregistrată în scopuri TVA. La această sumă, beneficiarul de ajutor de minimis are obligatia de a sigura o contributie proprie de minimum 10% din valoarea totală a ajutorului de minimis (13% pentru obținerea punctajului maxim la criteriul de evaluare legat de ponderea cofinanțării proprii).

Subvenția va fi acordată în baza unui Contract de subvenţie încheiat între Administratorul de Grant Asociaţia Inceptus România și Beneficiarul schemei de ajutor de minimis, respectiv întreprinderea socială nou înființată, reprezentată legal prin câștigătorul planului de afaceri.

Tipuri de cheltuieli eligibile directe care intră sub incidența ajutorului de minimis

• Cheltuieli cu taxe/abonamente/ cotizații/acorduri/autorizații/ garanții bancare necesare pentru implementarea proiectului

Taxe pentru înființarea de întreprinderi sociale

• Subvenții pentru înființarea unei afaceri (antreprenoriat)

1. Cheltuieli cu salariile personalului nou-angajat

1.1. Cheltuieli salariale 1.2. Venituri asimilate salariilor pentru experți proprii/cooptați 1.3. Contribuții sociale aferente cheltuielilor salariale și cheltuielilor asimilate acestora (contribuții angajați și angajatori)

2. Cheltuieli cu deplasarea personalului întreprinderilor sprijinite:

2.1. Cheltuieli pentru cazare 2.2. Cheltuieli cu diurna personalului propriu 2.3. Cheltuieli pentru transportul persoanelor (inclusiv transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun sau taxi, între gară, autogară sau port și locul delegării ori locul de cazare, precum și transportul efectuat pe distanța dintre locul de cazare și locul delegării) 2.4. Taxe și asigurări de călătorie și asigurări medicale aferente deplasării

3. Cheltuieli aferente diverselor achiziții de servicii specializate, pentru care beneficiarul ajutorului de minimis nu are expertiza necesară
4. Cheltuieli cu achiziția de active fixe corporale (altele decât terenuri și imobile), obiecte de inventar, materii prime și materiale, inclusiv materiale consumabile, alte cheltuieli pentru investiții necesare funcționării întreprinderilor
5. Cheltuieli cu închirierea de sedii (inclusiv depozite), spații pentru desfășurarea diverselor activități ale întreprinderii, echipamente, vehicule, diverse bunuri
6. Cheltuieli de leasing fără achiziție (leasing operațional) aferente funcționării întreprinderilor (rate de leasing operațional plătite de întreprindere pentru: echipamente, vehicule, diverse bunuri mobile și imobile)
7. Utilități aferente funcționării întreprinderilor
8. Servicii de administrare a clădirilor aferente funcționării întreprinderilor
9. Servicii de întreținere și reparare de echipamente și mijloace de transport aferente funcționării întreprinderilor
10. Arhivare de documente aferente funcționării întreprinderilor
11. Amortizare de active aferente funcționării întreprinderilor
12. Cheltuieli financiare și juridice (notariale) aferente funcționării întreprinderilor
13. Conectare la rețele informatice aferente funcționării întreprinderilor
14. Cheltuieli de informare și publicitate aferente funcționării întreprinderilor
15. Alte cheltuieli aferente funcționării întreprinderilor

15.1. Prelucrare de date 15.2. Întreținere, actualizare și dezvoltare de aplicații informatice 15.3. Achiziționare de publicații, cărți, reviste de specialitate relevante pentru operațiune, în format tipărit și/sau electronic 15.4. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare

16. Cheltuielile aferente garanțiilor oferite de bănci sau alte instituții financiare

După cum se poate observa, utilizarea ajutorului de minimis poate fi făcută pentru cheltuieli atât din categoria celor necesare pentru înființare cât și din categoria celor necesare pentru funcționarea întreprinderilor sociale (cheltuieli salariale, achiziție echipamente/utilaje, chirii, marketing/promovare, servicii diverse etc). Aceste cheltuieli sunt esențiale pentru consolidarea unor afaceri sustenabile care nu doar că generează profit, dar și contribuie la rezolvarea unei probleme sociale.

Important de știut! Conform Ghidului Solicitantului Condiții Specifice ‘Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban”, art. 5.3.2. Categorii şi plafoane de cheltuieli eligibile, valoarea cheltuielilor salariale bugetate la nivel de plan de afaceri nu poate depăși valoarea de 216.000 lei, raportat la subvenția de 455.000 lei. Totodată, conform grilei de evaluare a planului de afaceri, ponderea activelor corporale și necorporale necesare desfăşurării activităţii din valoarea totală a cheltuielilor eligibile trebuie să fie de minim 20% din valoarea finanțării solicitate, dacă se dorește obținerea unui punctaj la criteriul de evaluare legat de ponderea activelor din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. Pentru obținerea punctajului maxim la acest criteriu de evaluare, ponderea activelor corporale și necorporale necesare desfăşurării activităţii din valoarea totală a cheltuielilor eligibile trebuie să fie de minim 30%.

Recuperarea ajutorului de minimis Atenție! Constituie motive de restituire parțială/totală a ajutorului de minimis plătit:

• nerespectarea termenului de obținere a atestatului de întreprindere socială: în situația în care termenul de obținere a atestatului de întreprindere socială (4 luni de la semnarea contractului de subvenție) nu este respectat, începând cu luna a 5-a de la semnarea contractului de subvenție vor fi aplicate corecții financiare (%) (sume care se scad din valoarea totală a ajutorului de minimis)
• nerespectarea termenului de ocupare a locurilor de muncă asumate: în situația în care termenul de angajare (4 luni de la semnarea contractului de subvenție) nu este respectat, începând cu luna a 5-a de la semnarea contractului de subvenție vor fi aplicate corecții financiare (%) per loc de muncă neocupat (sume care se scad din valoarea totală a ajutorului de minimis)
• în situația în care o întreprindere nou creată își încetează activitatea sau își pierde atestatul de întreprindere socială în perioada de sustenabilitate asumată, întreprinderea respectivă are obligația de a restitui integral sumele primite cu titlu de ajutor de minimis.
• în situația în care o întreprindere nou creată nu va menține ocuparea locurilor de muncă nou create (așa cum au fost acestea asumate în planul de afaceri aprobat), în perioada de sustenabilitate asumată, se vor aplica următoarele corecții financiare, proporționale cu numărul de locuri de muncă neocupate și cu durata de neocupare a acestora
• în situația în care o întreprindere nou creată nu va menține ocuparea locurilor de muncă nou create (așa cum au fost acestea asumate în planul de afaceri aprobat), în perioada de sustenabilitate asumată, se vor aplica următoarele corecții financiare, proporționale cu numărul de locuri de muncă neocupate și cu durata de neocupare a acestora

În concluzie, ajutoarele de minimis reprezintă un instrument esențial în susținerea înființării și dezvoltării întreprinderilor sociale în mediul urban. Aceste fonduri nu doar că sprijină crearea de locuri de muncă ci și contribuie la dezvoltarea unei economii sociale durabile. Utilizarea eficientă a ajutoarelor de minimis poate transforma întreprinderile sociale într-un motor al schimbării, având un impact semnificativ asupra comunității și economiei urbane.

Conceptul de economie socială nu este nou, dar a câștigat multă popularitate odată cu lansarea mai multor scheme de finanțare pentru acestea, în ultimii ani. Aceste linii de finanțare au ajutat mulți antreprenori să lanseze afaceri sociale de succes. Dar care sunt, totuși, condițiile principale pe care o afacere socială trebuie să le îndeplinească? Cu ce se diferențiază o afacere socială de o afacere clasică? Sunt câteva dintre întrebările la care ne propunem să răspundem în acest articol. Afacerea socială reprezintă un tip de întreprindere care are drept scop principal rezolvarea unor probleme sociale sau economice, și nu maximizarea profitului. Aceste întreprinderi au ca obiectiv principal crearea unui impact pozitiv asupra comunității, prin furnizarea de produse sau servicii care contribuie la îmbunătățirea calității vieții sau la integrarea grupurilor vulnerabile în societate. Astfel, o afacere socială va respecta întotdeauna principiile economiei sociale, așa cum sunt acestea prevăzute în legea economiei sociale în România. Pentru înființarea și funcționarea unei afaceri sociale, sunt necesare respectarea unor condiții legale, administrative și financiare. În România, reglementările referitoare la afacerea socială sunt regăsite în legislația specifică, dar și în principiile general valabile pentru orice tip de afacere. În cele ce urmează, vom analiza pașii și condițiile esențiale pentru înființarea și dezvoltarea unei afaceri sociale.

1. Condiții pentru înființarea unei afaceri sociale
2. Definirea obiectivului social

Primul pas pentru înființarea unei afaceri sociale este definirea clară a scopului social. În acest sens, trebuie să se identifice o problemă socială specifică care va fi abordată prin activitățile economice ale afacerii. De exemplu, integrarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii, reducerea șomajului în rândul tinerilor sau promovarea educației pentru persoanele din medii defavorizate.

1. Forma juridică și înregistrarea acesteia

O afacere socială poate avea mai multe forme juridice și astfel, va respecta în funcție de forma juridică aleasă și cadrul legislativ de înființare. Cel mai des întâlnit tip de formă juridică în rândul afacerilor sociale este SRL – Societate cu răspundere limitată, reglementat prin Legea nr. 31/1990 cu modificările și completările ulterioare. Alte tipuri de persoane juridice care pot obține și statutul de întreprindere socială:

1. Societate cooperativă – va respecta Legea nr. 1/2005
2. Cooperativă de credit – va respecta OUG 99/2006 și Legea 227/2007
3. Asociație / fundație – va respecta OG 26/2000 și Legea 246/2005
4. Casa de ajutor reciproc a salariaților – va respecta Legea 122/1996
5. Casa de ajutor reciproc a pensionarilor – va respecta Legea 540/2002
6. Societate agricolă – va respecta Legea 36/1991
7. Cooperativa agricolă – va respecta Legea 566/2004

Important de știut!

• Asociațiile și fundațiile sunt organizate pe baza unui statut non-profit, dar pot genera venituri din activități economice, în scopul finanțării acțiunilor sociale.
• Societățile comerciale cu scop social au obligația de a reinvesti profitul în activități sociale sau în dezvoltarea afacerii.
• Cooperativele sociale sunt o formă specifică de întreprindere socială, destinată să sprijine integrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

1. Obținerea atestatului de întreprindere socială

O dată înregistrată forma juridică, pentru a deveni oficial o întreprindere socială, este necesară obținerea atestatului de întreprindere socială. Pentru a putea obține acest atestat este obligatoriu ca actele de înființare și funcționare să demonstreze că:

• activitatea desfășurată are scop social;
• respectă principiile economiei sociale;
• acționează în scop social și/sau în interesul general al comunității;
• alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social și rezervei statutare;
• transmite bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• aplică principiul echității sociale față de angajați, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista deferențe care să depășească raportul de 1 la 8.

Procedura de obținere a atestatului de întreprindere socială nu este complicată și poate dura aproximativ 30 de zile. Orice persoană juridică care îndeplinește criteriile de mai sus se poate adresa agenției județeane pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au sediul, cu scopul obținerii atestatului. Important de știut!

• Nu există taxe;
• Atestatul are o valabilitate de 5 ani și poate fi reînnoit, dar și suspendat, dacă nu sunt respectate obligațiile de menținere a acestuia.

2. Condiții pentru funcționarea unei afaceri sociale
3. Managementul afacerii

Un management eficient este esențial pentru succesul unei afaceri sociale. Este important să existe un echilibru între scopul social și rentabilitatea afacerii. În acest sens, este necesar să fie implementate planuri de afaceri detaliate care să definească obiectivele sociale, dar și economice, precum și indicatorii de performanță.

1. Reglementări fiscale și financiare

Afacerea socială trebuie să se conformeze reglementărilor fiscale și contabile în vigoare. Acestea pot include impozite pe venit și TVA (în funcție de tipul de activitate desfășurat), contribuții sociale pentru angajați, mai ales în cazul în care sunt angajate persoane din grupuri vulnerabile. Pe lângă reglementările fiscale și contabile pe care orice afacere le are de îndeplinit, afacerea socială va respecta în mod obligatoriu condiția cu privire la reinvestirea procentului de 90% din profit.

1. Monitorizarea impactului social

Un aspect important al afacerilor sociale este măsurarea impactului social al activităților desfășurate. Este important să se stabilească indicatori specifici pentru a evalua succesul proiectelor sociale. Acest lucru poate include, de exemplu, numărul de persoane ajutate, numărul de locuri de muncă create pentru grupurile vulnerabile sau gradul de îmbunătățire a condițiilor de viață ale beneficiarilor. Orice afacere socială va comunica agenției județene de ocupare a forței de muncă: – rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale; – raportul social anual privind activitatea desfășurată și situațiile financiare anuale în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale. De asemenea, întreprinderile sociale se supun controlului cu privire la respectarea condițiilor legale de desfășurare a activității, anual, pentru a se verifica respectarea criteriilor care au stat la baza eliberării atestatului de întreprindere socială.

1. Implicarea comunității

O afacere socială de succes trebuie să fie strâns legată de comunitatea în care activează. Implicarea localnicilor, sprijinul autorităților și parteneriatele cu alte organizații pot spori impactul afacerii. De asemenea, este esențial să existe o transparență în activitățile desfășurate, pentru a câștiga încrederea publicului și a atrage noi susținători.

1. Sustenabilitate financiară

Deși scopul principal al unei afaceri sociale nu este profitul, aceasta trebuie să fie financiar sustenabilă pentru a putea continua activitățile sociale pe termen lung. Astfel, este esențial să se creeze o structură financiară viabilă, care să permită generarea de venituri suficient de mari pentru a susține misiunea socială. De asemenea, o afacere socială poate apela la surse financiare pentru asigurarea sustenabilității, de tipul:

• Fondurilor europene destinate sprijinirii afacerilor sociale.
• Fondurilor guvernamentale sau din subvenții private oferite de organizații non-guvernamentale.
• Investiții proprii sau prin credit bancar (cu condiția ca activitatea să fie viabilă din punct de vedere economic).
• Finanțare prin crowdfunding sau donații.

Înființarea și gestionarea unei afaceri sociale poate veni cu provocări semnificative, cum ar fi atragerea de finanțare, gestionarea unui echilibru între scopurile sociale și economice, și asigurarea unei creșteri sustenabile pe termen lung. Cu toate acestea, oportunitățile sunt mari, având în vedere tendința tot mai puternică de a sprijini inițiativele sociale, atât prin politici publice, cât și prin implicarea activă a sectorului privat și a comunității. Afacerea socială reprezintă o modalitate inovativă de a rezolva problemele sociale și economice, prin integrarea principiilor economice și sociale într-un model de afaceri sustenabil. Condițiile de înființare și funcționare ale acestora sunt reglementate de legislație, dar succesul depinde în mare măsură de abilitatea de a adresa nevoile comunității și de a crea un impact pozitiv pe termen lung.